În Zbor de noapte, roman distins cu Premiul Femina, Fabien, un pilot care duce corespondența din sudul extrem la Buenos Aires, se confruntă cu o furtună violentă. Trecând peste nori pentru a scăpa de furtună, Fabien descoperă curând că a deviat de la curs, că zboară peste mare și că rezerva de combustibil nu-i va permite să se întoarcă la sol…
Pilot de război, povestea unei misiuni efectuate de autor în nordul Franței în 1940, și Pământ al oamenilor, carte distinsă cu Marele Premiu pentru Roman al Academiei Franceze, volum ce relatează un accident aviatic al scriitorului deasupra Saharei, redau, la rândul lor, filosofia de viață impregnată de umanism a lui Antoine de Saint-Exupéry.
Eroul din Zbor de noapte, nedezumanizat, categoric, se ridică la înălțimea unei virtuți supraomenești. Cred că ceea ce îmi place în special la această povestire tulburătoare este noblețea ei… Tot ceea ce Saint-Exupéry povestește o face în „cunoștință de cauză”. Înfruntarea personală a unei frecvente primejdii dă cărții sale o savoare autentică și de neimitat… Această povestire, căreia îi admir, desigur, valoarea literară, are pe de altă parte, și valoarea unui document, iar aceste două calități, atât de nesperat unite, dau Zborului de noapte o însemnătate excepțională.
André Gide
